Parlament dizolvat de preşedinte?

O comisie de experţi în drept constituţional, desemnaţi de preşedintele Băsescu, a făcut ieri mai multe propuneri de modificare a Legii fundamentale.

Comisia Prezidenţială de Analiză a Regimului Politic şi Constituţional din România a dat ieri publicităţii raportul „Pentru consolidarea statului de drept“, în care face mai multe propuneri pentru modificarea Legii fundamentale, în scopul de a elimina unele discrepanţe constituţionale.

Şeful statului să dizolve parlamentul

Printre altele, comisia a propus ca preşedintele să poată dizolva parlamentul, ceea ce presupune organizarea de alegeri anticipate, ca soluţie de deblocare a crizelor politice. „Dreptul de dizolvare nu întăreşte autoritatea preşedintelui, ci acordă un element suplimentar de răspundere în sarcina acestuia“, a susţinut comisia.

Propunerea arată că preşedintele nu poate dizolva de două ori parlamentul în timpul mandatului său. Dacă o face, a doua dizolvare echivalează cu încetarea mandatului preşedintelui, urmând să fie organizate şi alegeri prezidenţiale, la care acesta poate candida „fără a afecta în acest fel prevederea constituţională care limitează la două numărul de mandate“.

Reconfirmarea preşedintelui suspendat să ducă la alegeri generale

Pentru clarificarea răspunderii politico-penale a şefului statului, comisia a identificat trei soluţii, care se exclud reciproc. Acestea ar fi: menţinerea doar a articolului 96 din Constituţia actuală – care face referire la punerea sub acuzare pentru „înaltă trădare“, „clarificarea modalităţii de funcţionare a articolului 95“ – care face referire la suspendarea şefului statului – sau eliminarea suspendării din funcţie.

În cazul alegerii soluţiei privind clarificarea articolului 95, care „nu are corespondent în nici o ţară membră UE“, suspendarea din funcţie „pentru fapte grave prin care se încalcă astfel Constituţia“ ar fi menţinută, cu introducerea unui element suplimentar, respectiv dizolvarea Camerelor parlamentului, dacă preşedintele este reconfirmat în funcţie, prin vot, în cadrul referendumului. Prin urmare, etapele propuse de comisie sunt următoarele: votarea suspendării de Camerele reunite, cu majoritatea absolută de membri, după consultarea Curţii Constituţionale, organizarea referendumului având ca obiect demiterea şefului de stat şi dizolvarea de drept a Camerelor, în ipoteza în care preşedintele este reconfirmat de naţiune prin vot.

Limitări pentru asumarea răspunderii guvernului

Constituţionaliştii propun renunţarea totală la mecanismul asumării răspunderii guvernului pe un proiect de lege sau impunerea unei limitări, astfel încât asumarea răspunderii să se poată face doar pentru proiectele de legi privind bugetul de stat şi cel al asigurărilor sociale.

Prin modificarea Constituţiei, membrii comisiei prezidenţiale îşi propun totodată să restabilească „autoritatea legislativă a parlamentului“. Potrivit acestora, majoritatea proiectelor de lege adoptate în parlament sunt iniţiate de guvern, în timp ce propunerile legislative iniţiate de deputaţi, senatori sau cetăţeni nu devin legi în primul rând din cauza „inflaţiei de proiecte de acte normative pe care guvernul le trimite spre dezbatere parlamentului“. Comisia recomandă ca noua Constituţie să prevadă ca propunerile legislative iniţiate de parlamentari să fie înscrise pe ordinea de zi a Camerelor la paritate cu iniţiativele legislative ale guvernului. În plus, propunerile legislative ale cetăţenilor vor avea prioritate pe ordinea de zi a şedinţelor Camerelor parlamentului.

Altă propunere vizează stabilirea de termene precise pentru ambele Camere ale parlamentului, nu doar pentru una dintre ele, ca în prezent, şi nu doar pentru ordonanţele de urgenţă, ci şi pentru cele simple, „ordonanţa urmând a fi aprobată, modificată sau respinsă doar în termenele indicate“.

Alegătorii să-şi poată revoca alesul prin referendum

Comisia pentru revizuirea Constituţiei recomandă şi instituirea incompatibilităţii între funcţia de membru al guvernului şi cea de parlamentar, iar în cazul în care un parlamentar este cooptat în guvern, acesta poate fi înlocuit cu un supleant sau poate fi suspendat din funcţia deţinută în legislativ. Principalul argument este acela că se încalcă principiul separaţiei puterilor în stat.

Este, de asemenea, propusă instituirea unui referendum de revocare din funcţie a oficialilor aleşi, la nivel local şi naţional, şi introducerea unui „veto popular“- un referendum abrogativ, prin care cetăţenii să poată respinge anumite prevederi legislative adoptate de parlament. Concret, o lege – după votarea ei de parlament şi înainte de promulgare – să poată fi contestată de electori, cu excepţia legilor fiscale, a tratatelor internaţionale, a graţierii şi a amnistiei. Pe baza unui număr de semnături, cetăţenii să poată declanşa convocarea unui referendum naţional pe tema acceptării sau respingerii prevederii evocate.

Parlamentul unicameral – pro şi contra

Comisia prezidenţială susţine că înfiinţarea unui parlament unicameral este adaptată structurii unui stat unitar, care nu cunoaşte ramificaţia federală, fiind avantajoasă şi din perspectiva costurilor, deoarece se reduce astfel numărul de parlamentari. Mai mult, organizarea unicamerală poate da naştere unui proces mult mai rapid de adoptare a legilor.

Pe de altă parte, constituţionaliştii avertizează că monocameralismul poate fi punctul de plecare „a unei tendinţe de tiranie a majorităţilor politice“, iar o singură Cameră ar fi inadecvată în cazul reprezentării minorităţilor politice sau grupurilor regionale.

Urmărirea penală a parlamentarilor, adoptată tacit

Potrivit altei propuneri, judecătorii Curţii Constituţionale ar trebui să fie propuşi de preşedintele României, de pe o listă alcătuită de Consiliul Superior al Magistraturii, şi să fie numiţi de parlament, după avizul comisiilor parlamentare de specialitate. De asemenea, Avocatul Poporului ar trebui să fie numit, pe o perioadă de trei ani, de preşedinte, dintr-o listă ce conţine cel puţin trei propuneri, prezentată de CSM, iar propunerea să fie validată de parlament, după avizul comisiilor de specialitate.

Comisia prezidenţială recomandă şi ca în Constituţie să fie precizate clar criteriile pentru numirea consilierilor de conturi, printre care şi cel de a nu fi avut calitatea de membru de partid în ultimii cinci ani care preced numirea.

Altă propunere vizează că solicitarea de începere a urmăririi penale faţă de un parlamentar ar trebui să fie adoptată tacit dacă nu este supusă la vot într-un interval rezonabil de la data înregistrării la Camera din care face parte parlamentarul pus sub urmărire penală. Comisia a remarcat şi faptul că transformarea parlamentarilor în corpuri de juraţi care evaluează, prin comisii speciale, probele din dosare este „abuzivă“. „În acest mod, parlamentarii au posibilitatea de a converti instrumentul de protecţie în armă ce blochează, în mod arbitrar, calea justiţiei în anumite cazuri“, se arată în raport.